Creepy Animation Night 2010

Vinerea trecuta, 15 octombrie, m-am indreptat spre Patria de mana cu dragul meu A. Daca anul trecut mi-am lasat curiozitatea nesatisfacuta, anul asta am hotarat ca ar fi cazul sa mai ies din plictiseala de zi cu zi si sa vad ce-i cu animatia creepy. Cea „normala” fiindu-mi din ce in ce mai pe gust. Chestie de educatie. A gustului.

Stiu ca atunci cand oferi un feed-back e normal sa incepi cu punctele pozitive, urmate apoi de cele negative. Punctele pozitive sunt in numar de fix unul: selectia scurtmetrajelor „creepy”. Da, filmuletele animate au fost in proportie de 80-90% foarte bune, pentru ca diferenta sa fie „doar” bune. Din pacate nu mi-am notat numele lor, insa imi amintesc de unele care m-au fascinat.

Din pacate, fascinatia nu a putut elimina numeroasele minusuri care ne-au facut sa iesim din sala la 2.30 (in loc de 4.30) spumegand de nervi. Programul, asa cum poate fi vazut si pe site, incepea la 23.00, urmand sa cuprinda 3 sesiuni de scurtmetraje, intrerupte de cate 45 de minute (de fapt peste o ora) de muzica si desen live. Idee foarte proasta de altfel, prin durata mult prea mare a acestor „intreruperi” extrem de plictisitoare. Nu singura insa.

Sa continuam cu faptul ca biletele au fost vandute fara loc. Ce conteaza ca le-am cumparat in primele zile de la anuntarea evenimentului, cu mai bine de 2 saptamani inainte? Tot a trebuit sa facem turul salii de 3 ori pana am gasit 2 locuri in penultimul rand, in stanga extrema a salii. Da, am avut de ales intre primele randuri, dreapta extrema, scaunele de plastic asezate frumusel pe margine, blocand circulatia (oare ce se mai vedea din proiectie? si ce s-ar fi intamplat daca era un incendiu? ne calcam in picioare?) si locurile unde am si stat. OK, cand ai un public ce nu ocupa mai mult de 20% din locurile unei sali de cinema, vinzi fara loc, pricep. Dar cand vinzi bilete mai multe decat locurile existente, cum poti face asta fara a-i asigura celui ce a binevoit sa-si ia biletul din timp, un loc? Mai departe…

Daca la nivel teoretic, o idee poate parea interesanta, putina practica iti va dovedi uneori ca nu e. Din contra. Si anume ideea pisicilor. Cum care pisici? Cateva pisici eliberate in sala, in timpul proiectiilor. In intuneric, intr-o sala cu cateva sute de oameni, intr-un zgomot infernal (facut de oameni, insa si generat de scurtmetrajele care mai de care mai nonconformiste). Ei bine, acele pisici, in loc sa se plimbe elegant sau sa mangaie picioarele spectatorilor (cum banuiesc ca s-a intentionat), s-au pitit care mai de care mai bine, una dintre ele in spatele lambriurilor, la calorifere, de unde a mieunat non-stop vreo 3 ore. Nervi pe bigudiuri.

Stati ca mai am. Publicul! Publicul de la care aveam pretentii. Public ce vine la un eveniment mai deosebit, as zice chiar de nisa. Public care a fost insa sub orice critica! Care a vorbit in continuu, pe toata durata proiectiilor (foarte bune, cum am mai spus), care a desfacut pungi cu chips-uri, popcorn etc., consumand in cel mai zgomotos mod cu putinta, fara a uita de cutiile cu bere (puse la dispozitie de aceeasi organizare mirobolanta). Public ce a vorbit la telefon, a verificat si scris sms-uri (ecrane luminoase intr-o sala de cinema), care a comentat proiectiile ca si cum ar fi fost la ei acasa, fara nimeni in jur, si care s-a plimbat pe usa intr-o veselie, cu nici cel mai mic comentariu din partea organizatorilor.

Da, in loc sa ma bucur de o sesiune de scurtmetraje, pentru care am cumparat un bilet din timp, mi-am simtit nervii intinsi la maxim. Dezamagitor.

Anunțuri

2 răspunsuri

  1. tipic romanesc?

  2. cam da. trist.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: