Femeile…

Dragos mi-a imprumutat duminica Marea de John Banville. Dupa 2 Pratchett-uri si hlizit pe sub mustati in fiecare zi in metrou, am zis ca n-ar strica sa mai trec si la ceva ‘serios’. Nu de alta, dar voi sti sa apreciez la justa valoare urmatorul Pratchett. 🙂

Nu voi spune despre carte decat ca e placuta la citit. Mai multe dupa ce o termin. Am dat insa peste o fraza care m-a pus pe ganduri. Ba chiar m-a enervat nitel. Si-am zis ca merita scoasa din context si pusa la zid:

Asta e un lucru pe care l-am constatat intotdeauna la femei, daca ai rabdare suficienta, vei face dupa cum iti este placul.

Cei care ma cunosc stiu cat de urat fac atunci cand dau de generalizari. Cu atat mai mult cand e vorba de generalizari negative in privinta femeilor.  OK, poate ca fraza de mai sus nu reprezinta neaparat o generalizare negativa, insa mie-mi suna cam asa: ‘femeile vor accepta lucruri care nu le convin, doar da-le ceva timp’. Si merg mai departe cu rationamentul: tu (personajul) ai fost un barbat suficient de norocos incat sa fii mereu inconjurat de femei care sa tina suficient de mult la tine incat sa renunte la ceva important pentru ele doar pentru a-ti face moftul. Iar tu (tot personajul) nu te-ai gandit ca putina reciprocitate ar fi indicata, macar din cand in cand.

Cand iubesti pe cineva esti dispus sa faci compromisuri, macar din cand in cand. Ideea de compromis nu trebuie sa poarte neaparat pecetea neagra. Doar ca lucrurile nu pot fi mereu asa cum vrei tu, ci cuprind perspective diverse, ca doar omul de care esti indragostit are si el personalitatea si parerile lui despre viata & co. Iar cand vrei sa faci pe cineva fericit, iti dai seama ca nu puteti gandi la fel despre orice. Si ca uneori mai gresesti si tu. Sau nu. Doar ca nu poti castiga de fiecare data, iar partenerul (in acest caz, partenera) sa piarda mereu. Pentru ca se creeaza un dezechilibru care va destabiliza relatia. Si totul se va duce pe apa sambetei, chiar daca cei doi nu-si dau seama si raman legati. Dorinta de a fi impreuna se estompeaza insa cu fiecare nedreptate facuta si acceptata.

Da, poate ca daca-i dai suficient timp unei femei, vei putea face cum vrei tu. Poate ca va obosi sa-si apere punctul de vedere. Poate ca tine prea mult la tine si la relatie si lasa din nou de la ea. Poate ca nu-si da seama ca renuntand la a-si sustine parerea, renunta la ea insasi. Pana la urma, intrebarea e daca ce vrei tu de la o relatie este ca tu sa detii puterea sau ca amandoi sa fiti fericiti.

Anunțuri

8 răspunsuri

  1. uneori timpul nu are rabdare, vorba lui marin preda….

    seara frumoasa:)

  2. si uneori timpul te-ajuta sa pui distanta si sa te faci bine 🙂

    un weekend frumos!

  3. Am avut si eu parte de o poveste in care simteam mereu ca nu mi se accepta punctul de vedere, in care sunt fortata sa accept doar ce spunea el,ca el e cel mai matur si mai inteligent. Am avut rabdare dar ca el nu am facut. Nu pentru ca as fi orgolioasa sau incapatanata ci pentru ca nu era in concordanta cu principiile mele.
    Intr-adevar o femeie accepta compromisuri. Dar totul are masura. Face asta daca i se arata ca si cel de langa ea este dispus la randul sau sa lase de la el. Relatie inseamna cooperare, egalitate, reciprocitate. Cel putin asa stiu eu.

  4. hah, te-ai lovit si tu de preferatele mele, citatele:))). asta parca-i desprins dintr-un curs de vanzari. trist sa te judece lumea la kilogram doar pentru ca porti un organ sau altul.

  5. Draga mea, ai un premiu la mine 🙂
    Sper să-ți facă mai bună săptămâna care tocmai începe 🙂

  6. @Semafor: buna si bine-ai venit!
    eu sunt convinsa ca o relatie nu poate functiona daca nu exista elementele mentionate de tine: cooperare, egalitate, reciprocitate. lipsa lor impotmoleste relatia si fie o distruge, fie face macar unul din parteneri nefericit.

    @cristean: dap, extrem de enervant. iccp citatele, ele sunt importante atata vreme cat rezoneaza cu ceva din tine. si-am vazut suficiente exemple ref. la generalizarile despre femei in jur incat sa mi se strepezeasca dintii cand dau de ele chiar si-ntr-o carte.

    @Bia: mutumesc petru premiul alungator de rele 🙂 cateva zile frumoase si o scurta vacanta ar veni la fix acum!

  7. Egalitate…un deziderat la care se ravneste adesea intr-o relatie, desi, de facto, nu e decat o utopie, sau..daca ma gandesc mai bine, o anti-utopie. Egalitatea ar fi monotona, orice relatie de cuplu presupune tocmai inegalitati, inconstante, devieri, intoarceri. Intotdeauna unul dintre cei doi va avea un plus, iar celalalt un minus, si vice-versa, totul tine, as zice, mai curand de complementaritate si de atingerea unui echilibru (relativ si asta :D) al ‘fortelor’.

    Altfel…si pe mine ma deranjeaza generalizarile, dar numai cand sunt luate in serios. De ex. a se vedea misoginismul lui Nietzsche (mare figura si asta) cu atata voluptate cultivat, care nu a fost, pana la urma, decat rezultatul dezastruos al unei relatii esuate cu o femeie. Asa ca, ce sa mai vorbim, ideile preconcepute sunt de cand lumea..si nu prea exista antidot impotriva lor.

  8. @Dana: egalitatea la care fac referire nu inseamna ca ambii parteneri sa fie la fel. egalitatea este cea in drepturi. si da, egalitatea inseamna, printre altele, complementaritatea si echilibrul dintre cei doi.
    bine-ai venit! 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: