Pe tocuri

Am un prieten caruia ii plac tocurile. La femei, nu va ganditi la prostii! Nu intentionez sa fabulez pe tema atractivitatii tocurilor la femei pentru barbati pentru ca s-ar putea sa ajung pe taramuri dominate de o anumita categorie de filme, si nu asta e scopul meu acum.

Relatia mea cu tocurile e una mai speciala, insa. Fiind daruita de la natura cu o inaltime suficienta incat necesitatea adaugarii altor centimetri sa dispara, am devenit fana a cam tot ce inseamna balerini, sandale joase, papuci, adidasi si ghete. Perioada din liceu in care am testat tocurile de 10 sau chiar 15 centimetri a fost una extrem de scurta datorita faptului ca mai mereu ma uitam in jos la colegi. Si eram cam singura acolo sus.

Acum mai port tocuri din cand in cand, la serviciu sau cand mi se pune pata. Nu pot nega faptul ca aceste accesorii asemanatoare uneori instrumentelor de tortura ar avea sensul lor. Te fac sa te simti mai feminina. Si mai des insa, mai puternica. Cu mai multa incredere in tine. Si e nevoie de increderea asta mai ales atunci cand tre’ sa dai cu ochii de anume personaje din povestile trecutului. Povesti incheiate, insa care-au existat. Si chiar daca simti ca mai ai putin si-ti vine sa mergi desculta pe strada, strangi din dinti si te faci ca nimic neplacut nu s-ar fi intamplat vreodata. Pentru ca, uneori, tocurile stiu sa-si faca treaba.

Bucurestiul e frumos noaptea. Mai ales acum, cand a-nflorit teiul.

Anunțuri

19 răspunsuri

  1. I hear you, sister 😀

  2. mi-am amintit azi dimineata (ahem!, pe la 12, cand m-am trezit) de ce port tocuri din an in pasti: it hurts!! every step! the day after. parca aveam pernute de pisica la talpi, insa din alea dureroase 😛

  3. Apa rece si picioare in sus! Cam asta e tratamentul 🙂

  4. :)) e tare comod sa stai cocotat/a cu picioarele pe perete, stand comod in pat. daca mai asculti si o muzica gen bossa nova, e super!

  5. eu cu cei 1,68 ai mei imi permit sa port tocuri fara probleme si imi place, dar sunt foarte activa si merg mult pe jos si de obicei raman tot la variante de adidasi sau balerini 🙂

  6. eu nu-s cu mult mai inalta… dar daca mai pui si 2 ore/zi de stat prin metrou/ratb, tocurile devin absolut criminale. asa ca – la munca (insa fara a parasi incinta pe ele :p) si la ocazii speciale.

  7. Poate ştiai, poate nu, dar tocurile au fost purtate întâi de bărbaţi, încă din Egiptul Antic… Dar apogeul a fost atins atunci când regele Ludovic al XIV-lea a început să poarte pantofi cu toc, ca o subliniere a funcţiei sale… Nu ştiu de ce, dar simţeam nevoia să spun asta… 🙂

  8. sau poate ca simtea nevoia sa corijeze niste lipsuri ale naturii sale fizice 🙂

    oricum, tocurile au fost f la moda pt barbatii sec XIX – mai ales pt faimosii dandy. iti imaginezi cum trb sa arate un dandy – alunite false, rosu-n obrajori, colanti si pantofi cu toc?

    spune, spune, ca doar are treaba cu subiectul. si chiar daca n-ar avea, nu-i bai.

  9. hmm… aş putea scrie un post întreg despre asta… 😀 dar mă rezum deocamdată la a spune că arăta cam cum arată Florin Moldovan (Naomi) astăzi… 🙂 Fug acum la treabă, revin în câteva ore…

  10. :)) spor! si eu la fel.

  11. Trebuie sa marturisesc ca mie imi plac tocurile. La 1m si aproape 60 cm ai mei sunt si utile, dar si extrem de chinuitoare (daca imi aduc aminte experienta de vineri…). Dar, dupa cum spune mama mea „Baba sufera la frumusete…” Insa week-end-urile cu slapi, adisasi si orice altceva fara toc sunt extraordinare!!!

  12. ok, deci esti o mica masochista 😀

  13. cele mai distractive sunt femeile care nu stiu sa mearga in pantofi cu tocuri. niciodata n-am reusit sa ma abtin sa nu ma hlizesc cand le vad cum se deplaseaza ele cam in genunchi, asa, parca pun cartofi. stiu, e ciudata observatia venind de la un barbat dar na, se mai intampla.

  14. Eu sunt convinsă că tocurile sunt o invenţie diabolică, de genul can’t live with them, can’t make them go away :))) Eu am 1,63 şi tare îmi stă bine cu gamba alungită de tocuri, dar din păcate am şi nişte mici probleme (monturi şi un reumatism infecţios) care îmi dau nişte dureri insuportabile la nivelul genunchilor după mai mult de jumătate de oră pe tocuri. Noroc că s-au inventat platformele ortopedidce, care mă fac şi mai înaltă şi mai sigură pe mine (deşi în şlapi sau în abidaşi sunt cea mai sigură :)))

  15. @cristean: da, nici eu nu ma pot abtine sa nu rad pe sub mustati de femeile care se incapataneaza sa mearga pe tocuri imposibile… parca merg in repetitie. un fel de „egyptian walk”… eu le-as pune sa se uite in oglinda in timp ce merg, poate isi dau seama si ele.

    @LiaLia: cui nu-i sta bine? si eu sunt incantata de propria-mi persoana cand ma admir in oglinda pe tocuri. dar pune-ma sa merg/dansez 2-3 ore pe ele si s-ar putea sa te bat. dupa vreo 2 zile, cand as reusi sa te prind, ca oricum a doua zi merg pe lateralele talpilor.
    si-un pic de „girl-talk”: de unde-mi iau si eu niste platforme frumoase, dar nu de 15 cm? 😀

  16. Drăguţa, eu am bătut magazinele din Băneasa shopping center şi găseşti multe modele simpatice.

  17. scuze, am uitat sa precizez elementul esential: sa nu bata spre suta de euro 😛

  18. Da, tuuuu!!! Am găsit la Humanic şi cu 120 de lei. Dacă insişti, găseşti şi cu suta de euro, ba chiar şi mai mult :))) Dar ia-ţi un pic de timp şi răbdare, caută atentă şi o să găseşti. Baftă! 😀

  19. sa fie, ca-i nevoie! dar imi insufli ceva speranta 😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: