Endorfine

Plina de energie, cu gura latita-ntr-un zambet larg pan’ la urechi si prea putin chef de referatul pe care trebuie sa-l termin in seara asta. Tocmai m-am intors de la aerobic, unde ma duc de o jumatate de an, de 2-3 ori pe saptamana. Poate chiar 4. Am devenit dependenta, si e o dependenta care nu vreau sa imi treaca.

Un obicei mai mult sau mai putin prost pe care-l am este ca ma apuc greu de un lucru. Sport vreau de mult timp sa fac. Numai ca nu am fost sportiva niciodata. Mai degraba am fost copilul pe care-l dadeau parintii afara din casa la joaca si nu vroia. Asa ca mereu am ramas cu idealul de a ma apuca de sport, si asta nu de placere sau pentru sanatate, ci pur si simplu pentru ca nu-mi placea ce-mi arata oglinda. Tentative au fost, dar au esuat pentru ca nu-mi placeau nici fitness-ul, nici jogging-ul, nici exercitiile plicticoase de facut in casa. Iar cum vointa nu a fost niciodata punctul meu forte, renuntam destul de usor.

Toate acestea s-au schimbat cand am descoperit o sala de aerobic destul de aproape de casa mea. Si a durat mai bine de o luna pana am intrat efectiv sa vad cum arata si inca vreo luna pana mi-am pus echipamentul pe mine si am platit un abonament. Iar de atunci nu ma mai opresc. Am descoperit endorfinele.  Bonus: cand esti plina de nervi, o ora de urcat pe step, lovituri si abdomene  face miracole. Si uneori se lasa si cu prieteni. 🙂

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: